Marea spoială vs Marea plombare

Am să încep cu un fel de poezie:

„Bucureşti, Bucureşti
Capitala noastră eşti,
Ce frumos te mai spoieşti
Oaspeţi mari ca să primeşti.”

Uite cum în câte cuvinte am identificat subiectul acestei lamentări. Suntem un popor al spoielii, al superficialităţii, al faţadei, al amăgirii, al păcăleli, al aparenţelor. Dovada cea mai bună este transformarea bruscă pe care am constatat-o zilele trecute într-un Bucureşti aflat într-o şedinţă intensivă de chirurgie estetică. Se prind maidanezii, se spală străzile şi trotuarele, se vopsesc gardurile (nu e o figură de stil), bordurile se albesc şi rromii din serviciul de curăţenie publică, muncesc cât într-un an. Am uitat să menţionez că se însămânţează iarbă ( nu cred că o să crească până vine Bush) şi se plantează panseluţe. Totul cu un zor şi un elan heirupist de te doare capul. E frustrant să te gândeşti cum ar arăta capitala dacă s-ar munci măcar 200 de zile pe an în ritmul ăsta. Oficialii străini vor fi duşi pe un traseu binedeterminat, megaspoit, vor vedea doar copaci tunşi, iarbă crescută uniform, pământ proaspăt greblat, floricele, garduri strălucitoare şi binenţeles nici un cerşetor sau aurolac. Totul va dura trei zile, trei zile în care occidentul vrea să dea un uriaş semnal politic privitor la România şi în care noi, românii, vom crea o frumoasă dar imensă iluzie. Aceea că avem o capitală civilizată şi curată, care se dezvoltă sănătos şi european.
Pe un model asemănător, lucrurile nu stau mult diferit în Sfântu Gheorghe, unde însă chiar şi spoiala e lentă, fără grabă, fără să speriem munca. În ultimii ani ştiu că urmează zilele oraşului, după găurile imense din asfalt care anunţă o plombare-cadou pentru cetăţenii plătitori ca fraierii de impozite şi taxe. Gropile stau aşa neplombate vreo două săptămâni cel puţin, suficient încât să îţi rupi maşina în două în ele sau cel puţin să ai nevoie de un rând nou de suspensii şi alte fierării. De zilele oraşului aplaudăm mândri ce frumoase-s plombele, ce „dalmaţianizate” sunt şoselele şi cât de mulţi bani se sparg cu ocazia asta. Mai aplaudăm şi florile plantate la sensurile giratorii şi bem toţi bere că probabil la asta ne pricepem cel mai bine. Ce frumos oraş, ce preocupări alese, ce vise măreţe!